5 soiuri de struguri grecești de încercat anul acesta
5 soiuri de struguri grecești de încercat anul acesta
Cuprins
Dacă ți-e dor de lenevit pe malul mării, pe o insulă grecească, însă nu ajungi anul acesta, măcar încearcă aceste 5 soiuri de struguri grecești! Promitem că aceste vinuri te vor transpune pe o plajă aproape pustie, cu un pahar de vin în mână, bucurându-te din plin de atmosfera relaxantă pe care doar Grecia o poate oferi!
Assyrtiko
Unul dintre cele mai bune soiuri albe ale Greciei, Assyrtiko este cel mai bine cunoscut ca strugurele emblematic din insula Santorini, producând vinuri albe, crocante, ușor de asociat cu insula vulcanică.
Reputația Assyrtiko este aceea că este unul dintre acele soiuri de struguri grecești foarte versatil. Vinurile realizate din acest sortiment sunt făcute într-o multitudine de stiluri, de la vinuri albe, proaspete, minerale, până la vinuri de desert bogate, cu nuci, cunoscute sub numele de Vinsanto. Este plantat la nord până la Drama, în Macedonia greacă, și este, de asemenea, văzut ocazional în Retsina.
Unele dintre vițele de vie de pe Santorini ajung chiar și la 70 de ani și sunt unele dintre cele mai vechi viță de vie din Grecia. Vârsta avansată a viței de vie tinde să aibă un efect asupra calității vinului, deoarece randamentele sunt reduse, iar Assyrtiko are potențialul de a produce niște vinuri foarte complexe.
Cuprins
Dacă ți-a plăcut acest articol, împărtășește-l cu prietenii!
Una dintre trăsăturile lui Assyrtiko este că este foarte susceptibil la oxidare. Acest lucru a fost exploatat de vinificatorii din Santorini la fabricarea vinurilor dulci Vinsanto. Prin controlul nivelului de oxidare, producătorii pot crea vinuri mai închise la culoare cu note de smochine, cafea, kirsch și ciocolată. Assyrtiko poate fi transformat, însă, cu foarte mare ușurință, și într-un vin sec, de culoare galben-aurie, cu buchet și arome minerale, de pere, de măr și flori de citrice. Unele versiuni sunt fermentate în butoi. Aciditatea naturală ridicată înseamnă că vinurile Assyrtiko pot îmbătrâni mulți ani.
Credit foto pentru assyrtiko: Kir Yianni
Malagousia
Malagousia este un soi alb, aromat cultivat în principal în Grecia Centrală și Macedonia greacă. Soiul a fost salvat de la dispariție în 1983, de către vinificatorul Evangelos Gerovassiliou, după ce și-a plantat podgoria la Epanomi, pe peninsula Halkidiki, cu acest soi și a devenit rapid unul dintre cele mai cunoscute soiuri de struguri grecești.
Malagousia face vinuri medii, palide, de culoare verde lămâie, în timp ce nasul este foarte intens și foarte expresiv, prezentând note de piersici, ardei gras verde, ierburi proaspete și flori. La gust, este rotund, plin, dar mereu proaspăt, cu niveluri moderat de alcool. Versiunile dulci sunt făcute cu struguri de recoltare târzie, deoarece sunt și mai denși și mai aromați.
Majoritatea vinurilor din Malagousia sunt vinificate în cuve inerte, cum ar fi rezervoare din oțel inoxidabil, păstrându-și caracterul aromatic atractiv. Unele exemple sunt fermentate și maturate în butoaie de stejar, sporindu-le complexitatea și caracterul bogat. Este un strugure despre care se crede că provine din partea de vest a Greciei Centrale (Aitoloakarnania) și cunoscut în principal pentru utilizarea sa în producția de vinuri dulci. Astăzi s-a răspândit în toată Grecia continentală, dar și pe diferite insule, precum Rodos și Paros. În Rodos participă la vinurile DOP Rhodos (ΠΟΠ Ρόδος).
În mod surprinzător, vinurile sec realizate din Malagousia pot îmbătrâni în sticlă timp de patru ani sau mai mult, în timp ce vinurile dulci au nevoie de patru până la șapte ani pentru a-și desfășura potențialul și, într-adevăr, să se păstreze cu mult peste acest lucru.
Credit foto pentru malagousia: Wine Odysey
Xinomavro
Xinomavro (sau Xynomavro) este un soi de struguri cu coajă închisă la culoare, plantat pe scară largă în nordul Greciei. De asemenea, este cultivat într-o măsură mai mică, în Republica Macedonia de Nord.
Soiul este foarte apreciat în Grecia, fiind considerat soiul ce dă cel mai bun vin roșu pe care țara îl are de oferit. Cu taninul și aciditatea ridicate caracteristice, Xinomavro este, structural, unul dintre cele mai mari vinuri roșii din Mediterana și, într-adevăr, din Europa.
Cuvântul Xinomavro în sine este o conjuncție a cuvintelor grecești pentru acid și negru, deși acesta este adesea tradus ca negru și acru. În tinerețe, vinurile rămân fidele numelui lor, deși pot îmbătrâni cu grație mulți ani. Caracteristicile clasice ale aromei includ prune uscate, căpșuni și roșii uscate.
Maturarea stejarului poate ajuta la îmblânzirea vinurilor Xinomavro, dar este nevoie de grijă, deoarece prea mult poate copleși vinul. În unele cercuri, utilizarea stejarului este evitată, nucul cultivat local fiind folosit în schimb, deoarece nu conferă o aromă perceptibilă.
Naoussa este cea mai importantă denumire asociată cu soiul, deoarece vinurile sale trebuie să fie 100% din Xinomavro. Acestea sunt foarte apreciate și, împreună cu cele regiunea Nemea din peninsula Peloponez, sunt considerate a fi cele mai bune vinuri roșii ale Greciei.
Credit foto pentru xinomavro: Wine Odyssey
Moschofilero
Moschofilero este un soi de struguri aromați, cu coajă roz, cultivat în principal în peninsula Peloponez din Grecia. Aici, este componenta principală a vinurilor proaspete, ușoare, de Mantinia, al căror caracter aromat și arome florale, de struguri, sunt adesea comparate cu vinurile obținute din Traminer și Muscat.
S-a spus că nu există un singur Moschofilero, ci doar multe mutații ale vechii familii de struguri „Fileri” din Peloponez. Sufixul -filero se pretează multor soiuri cultivate în zonă, care au un ADN asemănător cu Moschofilero. Acestea variază în culori de la verde la negru, cu diferențe considerabile în conținutul de zahăr și nivelurile de aciditate. Moschofilero este de departe cel mai comun dintre acestea, dar chiar și în cadrul soiului în sine există o mulțime de variații.
Vinurile Moschofilero vin în două stiluri, depinzând în mare măsură de zona în care au fost cultivate. În timp ce aproape toate vinurile recunosute provin din struguri cultivați la altitudini mari (aproximativ 2.200 de picioare în medie) din Podișul Mantinia (de asemenea, Mantineia) din Arcadia, există o distincție între strugurii cultivați la poalele dealurilor și cei cultivați pe platou propriu-zis: strugurii de la poalele dealurilor tind să prezinte o aciditate mai mare, note citrice și sunt crocante, în timp ce strugurii cultivați pe platou tind să fie mai florale, având un stil aromat.
Dar, în linii mari, vinurile Moschofilero se caracterizează printr-un set profund de arome (florale, cu trandafir cel mai des menționat), aciditate ridicată și alcool scăzut. Vinurile nu sunt de obicei maturate în stejar. Ele pot, atunci când sunt bine cultivate și vinificate (și dacă vremea cooperează într-un anumit an), face vinuri cu adevărat grozave.
Credit foto pentru moschofilero: Karakasis
Agiorgitiko
Agiorgitiko este un soi de struguri roșii, parfumat, originar din peninsula Peloponez din Grecia. Este unul dintre cei mai răspândiți struguri de vin din țară, după Xinomavro, și poartă o serie de sinonime locale. Agiorgitiko este singurul soi permis în denumirea Nemea și se comportă admirabil în clima caldă mediteraneană de acolo.
Agiorgitiko este un soi de struguri remarcabil de versatil și este folosit pentru a face orice, de la vinuri rosé ușoare până la vinuri roșii bogate, pline de corp, cu arome de fructe negre și taninuri moi. Maturarea în butoi, nu doar în stejar, ci și într-o gamă de lemn local și importat, este din ce în ce mai folosită în Grecia, pentru a ajuta procesul de îmbătrânire a lui Agiorgitiko. Atunci când nu este produs ca vin de soi, Agiorgitiko se îmbină favorabil cu Cabernet Sauvignon.
Versatilitatea soiului a dus la răspândirea acestuia în Grecia și în alte regiuni calde de creștere, dar cel mai bun vin obținut din acest soi de struguri se află în podgoriile de la altitudine mai mare din Nemea. Aici podgorii semi-muntoase între 450 și 650 m (1350-2000 ft) permit maturarea deplină a aromei cu suficientă aciditate și structură pentru a menține echilibrul vinului.
Agiorgitiko înseamnă „strugurii lui Sf. Gheorghe” și este numit probabil după o capelă din Nemea. Se crede că este unul dintre cele mai vechi soiuri din Grecia și a fost asociat istoric cu semizeul Heracles – vinul Nemea este adesea numit „Sângele lui Heracles”.
Credit foto pentru agiorgitiko: Wine Origins
Dacă ți-a plăcut acest articol, împărtășește-l cu prietenii!
